Luni seară, pe fluxul de știri încep să apară primele fotografii cu inspectorul școlar de la Arad, doamna V. Am văzut postarea unei prietene jurnalist, am început să verific. Am fost convinsă că e un fake, chiar dacă era un articol al unui ziar local, m-am gândit că au exagerat oamenii. Ei bine, surpriză, pozele erau adevărate. În câteva ore, după sute de distribuiri, doamna V își închide contul. Comentariile au fost oribile. Trebuie să recunoaștem că și fotografiile.
A doua zi, apar articole despre răutatea lumii. Apărătorii doamnei V pretind că era contul ei personal și că face ce vrea cu el și că oamenii nu aveau dreptul să-și bată joc de pozele ei.
Suntem suma tuturor existențelor noastre din mediul real și cel virtual. Este total exagerat să ne plângem că nu mai există viață privată în timp ce urcăm poze cu noi pe facebook. Surpriză: ele sunt (relativ) publice. Evident că e vorba de patologie când între poza prelucrată și realitate sunt cel puțin 50 de kg diferență. Când imaginea reală este atât de respingătoare pentru persoana respectivă încât simte nevoia să-și transforme fotografia până când e de nerecunoscut, e caz grav. Oricum, bănuiesc că nu mai știe nimeni, nici chiar doamna cum ar fi arătat fără procedurile de plastifiere (sprâncene, gene, buze);
Dacă ar fi trebuit să ia cineva atitudine, ar fi trebuit să o facă cei care-i sunt colegi la inspectorat. Doamna se ocupa de educație și nu cred că o persoană tulburată poate face asta.
Au fost foarte urâte comentariile oamenilor. Au jignit-o în fel și chip. Pozele sunt ciudate, nu-i iau apărarea, dar sunt sigură că nu i-ar fi spus lucrurile acelea în față. E foarte ușor de aruncat cu injurii din spatele unui ecran. Eu cred că ar trebui să spunem doar lucruri pe care le putem verbaliza și în prezența celor despre care vorbim. E valabil și pentru mediul real, și pentru cel virtual.
Sunt foarte mulți cei care preferă să vadă doar ceea ce e urât în jurul lor. Ca și la emisiunile la care se uită doar ca să vadă unii mai proști decât ei înșiși. Au impresia că-i face să se simtă mai bine, dar se înșeală amarnic.
Există persoane care au impresia că ceea ce postează despre ei în social media reprezintă realitatea, dintr-o dorință disperată de a se convinge că sunt zâmbitori, iubitori, frumoși și în viața de zi cu zi. Vine și de la imbecilitățile proliferate de așa-zisa gândire pozitivă, de genul fotografiei cu o pisică uitându-se în oglindă, care se vede leu. Lipsește realismul și simțul umorului.
Doamna V este de compătimit și de trimis la un terapeut. Pe de altă parte, doamna V a avut măcar decența să demisioneze.
Brene Brown este cercetător și profesor de sociologie. Prezentarea ei de la TED este în top, acum e pe locul 4. Oamenii au rezonat cu spusele ei despre curajul de a fi vulnerabil. Vă las aici un articol despre ”Braving the Wilderness” de Brene Brown, cartea care va apărea în septembrie și care vorbește despre dorința de a aparține unui grup și curajul de a avea o opinie, valori și principii. Trăim într-o lume extrem de vocală și obositoare. Riscul de a ne pierde pe noi înșine este foarte mare dacă dorim să fim acceptați de anumite grupuri cu ale căror valori nu rezonăm.
“I’ve come to the conclusion that the way we engage with social media is like fire—you can use them to keep yourself warm and nourished, or you can burn down the barn. It all depends on your intentions, expectations, and reality-checking skills.” – Brene Brown.
Recent Comments